În condițiile date

Bunătate și disciplină 

Dacă de Crcăiun totul este despre ”fii mai bun” cu ceilalți, vine Anul Nou și simțim nevoia să fim mai buni în comparație cu noi înșine. Ar fi extrem de sănătos să dăm curs acestei porniri de îmbunătățire, doar că tindem să exagerăm și să facem lucrurile ca și când simpla modificare a cifrei anului ne transformă în altceva. Cele mai multe rezoluții la început de an sunt despre condiția noastră fizică: despre cum și ce vom mânca, despre cum vom slăbi, despre cum vom merge la sală. 

Mi-am făcut în urmă cu vreo doi ani un abonament la piscină de Crăciun. Avusesem o criză nasoală de spate și eram convinsă că mersul la bazin este soluția, așa că am mers pe varianta de 100 de intrări. Mă bufnește râsul și prefer să nu mă uit să verific de câte ori l-am folosit. Știu că a fost o idee excelentă, pentru că mi-a trecut spatele, dar nu pentru că m-am dus la piscină. 

În tot ceea ce ne propunem să realizăm trebuie să ținem cont de capacitatea pe care o avem de a duce lucrurile la bun sfârșit. Dacă ne propunem mult mai mult decât suntem în stare să ducem, vom fi dezamăgiți încă înainte de a începe. Sau vom fi cu siguranță dezamăgiți după două sau trei săptămâni în care realizăm că nu vom putea merge de trei ori pe săptămână la sală cât ne-am propus, ci că ar ajunge să mergem de două. Sau chiar o singură dată. Și atunci nu ar fi fost mai realist să ne propunem ceva ce putem face? 

În cazul în care ne propunem ceva prea simplu, nu vom fi mulțumiți. E prea puțin, nu percepem ceea ce am obținut ca pe o realizare, și iar o dăm în bară. 

Liste și planuri 

Obișnuiesc să-mi fac o trecere în revistă a anului care a trecut. Mă concentrez pe ceea ce am reușit să fac bine și pe ceea ce mai am de îmbunătățit. Anul ăsta – adică anul trecut – am scris o listă lungă, doar că mi-am data seama că mă enervează că multe dintre proiectele demarate încă sunt ”în curs de dezvoltare”. Pot să mă felicit că am demarat o mulțime. Mai știu însă despre mine că sunt omul rezultatelor și până când nu le văd finalizate nu mă pot bucura complet de ele. Lecția importantă pentru 2018 a fost răbdarea. 

Multe dintre proiectele începute nu au depins numai de mine. Se mai întâmplă lucruri pe care nu le putem controla. Încă mai învăț asta. Nu știu dacă am trecut lecția cu răbdarea, dar pe cea despre flexibilitate am dovedit-o. 

Mi-am dat seama că sunt deschisă să iau lucrurile așa cum sunt. Inclusiv virusul care m-a lovit fix pe 30 decembrie. Cred că în urmă cu ceva ani m-aș fi enervat, m-aș fi supărat. E greu și incomod să ai febră de revelion. Mă hotărâsem chiar să stau acasă, dar am preferat să-mi iau medicația și să mă duc câteva ore. Am plecat doar cu o jumătate de oră mai târziu decât Cenușăreasa și la 12.30 eram acasă, îmi mai făceam un ceai.  

În condițiile date 

Am tendința de a munci mult. Am folosit exprimarea elegantă. Ar fi trebuit să mă refer la mine spunând că sunt dependentă de muncă (workaholic), de când m-am împăcat cu asta o spun mult mai lejer. La început nici măcar nu recunoașteam, ca să nu mai spun că nu mi se părea ceva grav. Ba chiar credeam că e o calitate. Despre asta voi scrie un articol separat, punctez aici că tendința către workaholism nu se vindecă niciodată complet, devine doar ceva ce poți controla. Eu iau în permanență decizia de a mă abține de a mă epuiza. 

Pentru că tot urmau niște zile libere, mi-am pus întrebarea ce aș face. În condițiile date. Cum mi-ar plăcea să arate o zi, în care să fac niște lucruri care îmi plac și să mă simt bine. În condițiile date. Cât de inutil ar fi fost să mă gândesc că aș putea să mă duc la schi. Și să încep să mă plâng că nu pot. Schiorii nu au febră și nici muci. 

Așa că am vizitat-o pe mama, apoi am stat în casă, am băut ceai, am citit ceva ce mi-a plăcut, m-am uitat la filme. Am făcut tot ce-am putut mai bun din ceea ce aveam la dispoziție, în condițiile date. 

Pentru 2019 îmi propun același lucru. Obiectivele sunt îndrăznețe, mi se pare că sunt curajoase și posibil de atins, în același timp. În condițiile date. 

Să avem un an frumos. Și bun. Și cu noroc și fericire.